Dezvăluie magia castelelor scoțiene

Ce ai spune de o incursiune în timp, în regiunea fermecătoare a Scoției? Haideți să descoperim ce castele putem vizita în ținutul scoțian.

În prezent, poți simți Scoția ancestrală peste tot, deoarece aceasta este ținta țării: își prețuiește istoria și natura, își protejează identitatea (fie culturală, artistică sau gastronomică) și obiceiurile istorice, își laudă moștenirea și își declară cu mândrie și curaj libertatea! 

Dacă pentru unii dintre noi Scoția înseamnă clanuri, tartan și Sean Connery, pentru alții Angus, Whisky și Haggis. Unii dintre noi ne gândim la cimpoaie, teatru și Robert Burns, iar alții la Loch Ness, Culloden și Inverness. Însă pentru toată lumea Scoția înseamnă castele. Mari sau mici, fortărețe sau palate regale, reședințe a șefilor de clan sau doar cetăți de apărare, romanice, georgiene, paladiene, jacobine sau victoriene, cu atingerile gotice ale unor maeștri zidari necunoscuți sau cu cele magic-neo-clasice ale lui Robert Adam, castelele Scoției sunt adevărate trezorerii. Colecții de mobilă, de artă, de tapițerie medievală, de costume sau obiecte personale, arhitectură și design, gastronomie și landscaping, istorie, literatură, povești și bineînțeles, nelipsitele fantome, legende și secrete care pigmentează perfect destinațiile misterioase sau romantice din Highland.

Propunerea noastră de escapadă scoțiană începe în Edinburgh, capitala ancestrală a Scoției. În Edinburgh, Castelul-fortăreață care domină și apără orașul de mai bine de 900 de ani a fost scena celor mai importante momente și a celor mai mulți monarhi ai Scoției: de la capturarea Pietrei Destinului de către Edward I în 1296 și până la reîntoarcerea sa pe pământ scoțian în 1996.

Palatul Linlithgow, fosta reședință a mai multor monarhi în secolele 16 și 17, bine conservat și depănând istorii importante despre Clanul și Dinastia Stuart, despre Mary, Queen of Scots și mama ei, Regina Mary of Guise al cărui spirit se pare că ne se poate despărți de Linlithgow și ruinele sale.

Castelul Stirling, unul dintre cele mai mari și mai importante castele scoțiene, loc al încoronării a numeroși monarhi și preferata reședință de retragere în timpul invaziilor engleze și daneze, tronează în vârful unei stânci, parcă divin construită să îi găzduiască zidurile maiestuoase. Arhitectura sa eclectică, cu puternice influențe franceze, engleze și germane a suferit numeroase modificări și îmbunătățiri pentru a ține pasul cu ambițiile dinastiilor și clanurilor scoțiene ce i-au fost stăpâne. Următoarea propunere este celebrul Castel Balmoral - reședinta scoțiană a Familiei Regale Britanice începând cu regina Victoria și până în zilele noastre, unde Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii își petrece timpul aici în fiecare an pentru câteva săptămâni din luna iulie. În restul anului, palatul, și mai ales domeniul său, sunt o destinație splendidă pentru grădina, pădurile și arboretul său vast, arhitectura sa clasic baronială scoțiană și frumoasa sală de bal a palatului.

Castelul Craigievar, unul dintre cele mai emblematice castele scoțiene este un adevărat castel de basm: tencuială roz pal, numeroase turnuri și balcoane, siluetă suplă în contrast cu împrejurimile dramatice ale munților Grampian, aspect de fortăreață și reședință baronială a clanului Sempill și al vestitei familii Forbes de mai bine de 300 de ani. Numeroase elemente de decor precum sunt tablourile, frescele, tapiseriile, mobila și alte lucrări de artă au fost restaurate de curând, iar castelul își primește oaspeții din aprilie până în septembrie într-un tur cu numeroase povestiri.

Castelul Cawdor, reședința clanurilor Calder și Campbells începând cu secolul al XV-lea, este pentru totdeauna legat de William Shakespeare al cărui personaj principal din tragedia Macbeth este ridicat la rangul de Thane of Cawdor. Castelul, locuit și astăzi de Angelika, Contesa de Cawdor, este perfect conservat, iar nenumărate piese originale sunt astăzi expuse, începând cu salonul principal care găzduiește portretele tuturor Conților de Cawdor și al cărui șemineu construit în 1600 este încă funcțional. Alte piese memorabile sunt sala de desen, dormitorul regal, bucătariile, și în special celebra sală The Thon Tree care găzduiește de mai bine de 600 de ani legendarul trunchi al copacului în jurul căruia a fost construit castelul. 

Nici un tur al castelelor nu ar fi complet fără a vizita ruinele spectaculoase a celor mai romantice castele scoțiene. Castelul Urquhart – unul dintre cele mai vizitate castele din Scoția, situat chiar în capătul estic al Lacului Loch Ness, fiind o fostă fortăreață importantă în Razboiul de Independență al Scoției. Este o adevărată scenă naturală, dramatică și romantică în același timp, care vorbește despre nenumăratele lupte între clanurile Mac Donalds și Grant pentru a-l stăpâni și despre distrugerea sa intenționată pentru a nu cădea în mâinile Jacobinilor.

Castelul Eilean Donan este castelul ale cărui ruine și amplasare au făcut din el imaginea emblematică a castelelor scoțiene. Așezat pe o mică insulă, într-o zonă de protecție naturală, deosebit de pitorească, la întâlnirea a trei lacuri și înconjurat de înălțimile care dau numele provinciei, castelul a fost, începând cu secolul XIII, reședința clanurilor Mackenzie și a aliaților lor Macrae, până la distrugerea sa de către navele guvernamentale în 1719 în războiul contra rebelilor Jacobini. În ultimele secole s-a încercat reclădirea castelului, forma în care îl găsim astăzi datorându-se restaurării realizate în secolul 20 de către urmașii clanului John Macrae.